Când luna pare veștedă și grea

obloanele se-nchid la miezul nopţiicând luna pare veștedă şi greaiar ease ţine de o margine de steacu ochiul ațintit în buza porții  foşneşte primăvara prin potecicând luna pare veștedă şi greadar ease-apasă de pe marginea de steacu fruntea şi cu buzele ei reci   nici urşii nu-şi mai caută bârlogcând luna pare veștedă şi greaspre … Continue reading Când luna pare veștedă și grea